Insula de pe Lacul Morii, casa în care nu au mai apucat să se mute Nicolae Ceaușescu și soția lui. Locul a ajuns o groapă de gunoi cu acordul autorităților

insula ceausescu

Legendele Bucureștiului fac parte din viața unui oraș care generează zilnic viață, emoție, frustrare și nervi cât pentru un trai întreg. Generate de imaginația oamenilor, de harul unor povestitori fără cusur sau de realitățile crude ale unei metropole înțesată de oameni și probleme, toate aceste istorisiri formează misterul unui oraș aparte. FANATIK a mers pe urma uneia dintre ele, și anume, insula de pe Lacul Morii, casa în care nu au mai apucat să se mute Nicolae Ceaușescu și soția lui.

Insula de pe Lacul Morii, casa în care nu au mai apucat să se mute Nicolae Ceaușescu și soția lui
Povestea acestui lac începe cu mult timp înaintea proiectului și se întâmplă lucrul acesta dintr-un motiv cât se poate de simplu. Astfel, pe locul unde Nicolae Ceaușescu și-a propus să construiască un baraj de acumulare al râului Dâmbovița trăiau într-o armonie perfectă câteva sute de oameni. Și întreaga lor viață avea să fie dată peste cap într-o clipă. La un semn, totul s-a transformat într-o fugă disperată.

Căci, în cele din urmă, asta avea să se întâmple cu toți acești oameni cărora li s-a pus în față un ordin de evacuare. Peste casele lor, peste traiul lor de zi cu zi, peste cimitirul unde își plângeau dispăruții, avea să se ridice un obiectiv național.

insula
insula

Locul a ajuns o groapă de gunoi cu acordul autorităților
Aflat într-o vizită de lucru, Nicolae Ceaușescu a rămas impresionat de frumusețea zonei. Omul numărul 1 al țării, conducătorul „mult iubit” al României Comuniste nu a ezitat şi a dorit să industrializeze locul. Așa că, după o scurtă discuție cu sfătuitorii lui a ordonat construcția unui baraj. Nu a mai durat mult și a fost pornit șantierul. Barajul avea să înghită peste noapte casele oamenilor, locurile de veci, dar și biserica a cărei cruce se mai poate vedea în zilele de caniculă, atunci când apele sunt scăzute.

Nu toată lumea a fost mulțumită de felul în care s-au petrecut lucrurile. Oamenii au acuzat că li s-a comunicat o dată până la care erau obligați să-și mute rudele moarte într-un alt cimitir. Groparii și soldații au muncit non stop în acea perioadă și, conform statisticilor, au reușit să mute undeva în jurul a 11 mii de decedați. Preoții din zonă spun însă că acolo își dormeau somnul de veci mult mai mulți oameni.

Conform legendelor, ordinul lui Nicolae Ceaușescu a fost cât se poate de clar – începerea lucrărilor imediat, drept pentru care buldozerele au intrat direct peste oseminte fără să mai aștepte ca oamenii să-și ia morții. A urmat un haos total în care lumea lua efectiv ce apuca. Cu lacrimi în ochi, printre blesteme adresate conducerii de atunci, cu mâinile pline de pământ, oamenii strângeau resturi umane fără ca măcar să știe dacă osemintele erau sau nu ale celor dragi.

munca
munca

“O, Doamne, eram mic, dar îmi aduc aminte de parcă ar fi fost ieri. Am așa imaginea asta în cap. Mă credeți că uneori visez întâmplarea asta? Au fost mulţi care nu au apucat să-şi scoată rudele din morminte. Vă dați seama!

În primul rând pe atunci oamenii lucrau la program, în fabrici şi uzine, nu plecai tu de la serviciu când voiai. Când au ajuns sărmanii la faţa locului, și-au găsit morţii împrăștiați.

Nimeni nu mai știa nimic, nimeni nu mai recunoștea nimic. Era un miros înfiorător de cadavru. Mama mea murise de curând, dar nu mai aveam de unde să știm care era mormântul ei. Nu mai era nimic acolo. Am luat un oscior la întâmplare, Dumnezeu știe al cui”, a spus pentru FANATIK, unul dintre cei care au trăit acele întâmplări.

Când șantierul era aproape gata, când barajul a prins viață, familia Ceaușescu a venit din nou în vizită. Surprinsă plăcut de ce a văzut, dar mai ales de insula din mijlocul lacului de acumulare, Elena Ceaușescu ar fi fost cea care a insistat ca aici să fie construită și viitoarea reședință a cuplului.

Se spune că nu a mai durat mult până când Nicolae Ceaușescu a încuviințat și el acest fapt, drept pentru care zona a început să fie înconjurată de securitate pentru a se putea lua toată măsurile de precauție.

“La un moment dat, a vrut să-şi mute reşedinţa (…) A vrut să-şi facă o reşedinţă în zona comunei Roşu, în mijlocul Lacului Roşu, pe o insuliţă”, a scris și Camil Roguski, arhitectul lui Nicolae Ceauşescu, în cartea “Adevăruri interzise”. Acesta spunea că, în jur, pe maluri, urmau să fie ridicate vilele unde ar fi stat, în apropierea lui Ceauşescu, toţi demnitarii de partid şi de stat.

Culmea, cartierul Giuleşti aflat în imediata apropiere, ajuta din plin acest plan. Astfel, zona se înfundă, fiind singurul cartier al orașului care nu are ieșire nicăieri.Mai exact, după ce se termină și ultima casă din Giulești Sârbi urmează câmp și nimic altceva, cartierul fiind lipsit de acces la o eventuală șosea de centură sau oricare altă posibilitate de ocolire.

Nicolae Ceaușescu și soția lui n-au mai ajuns niciodată să-și vadă visul cu ochii. Cei doi au murit împușcați la ordin în timpul Revoluției din 1989 şi în urma lor au rămas o mulţime de povestiri. Unele reale, altele mai degrabă inventate. Mihai Georgescu, şef Sistem Hidrotehnic Dâmboviţa la Administraţia Naţională Apele Române spune că aşa se întâmplă şi în acest caz.

„Nici vorbă de așa ceva, e o poveste și atât. Lacul Morii a fost construit pentru alte lucruri și cu o altă idee nu ca să se mute soții Ceaușescu”, a spus acesta, exclusiv pentru FANATIK. Realitate este însă și ceea ce se întâmplă în prezent cu zona.

Abandonat de autorități, pasat elegant de la Primăria Capitalei la cea de sector, apoi împins către „ape și lacuri”, barajul zace sub apăsarea timpului și a resturilor menajere strânse de oameni. Mai mult de atât, acesta a fost transformat într-o adevărată groapă de gunoi.

Dacă parcul construit la intrare este îngrijit și i se aduc constant îmbunătățiri, la nici o sută de metri distanță, în apropierea insulei unde trebuia să-și ducă traiul cea mai importantă familie din stat, mirosul pestilențial te pune la pământ, în timp ce priveliștea este una absolut înfiorătoare.

De altfel, în urmă cu doar câteva luni, Octavian Berceanu, membru important al USR a filmat cum molozul rezultat din demolarea stadionului Giuleşti era aruncat, în mod evident, ilegal pe un teren viran din această zonă.

Vorbim despre tone întregi de cărămizi și pietriș, toate aduse pe iarbă, după ce constructorii n-au avut succes la gropile de gunoi din zona Bucureştiului și s-au lovit de un preț uriaș. Și după ce șoferii plecau își făceau apariția sărmanii zonei.

Familii întregi au spart zi lumină plăcile de beton în căutatea fierului vechi, material pe care îl vindeau apoi la orice centru de colectare. A fost sesizată Garda de Mediu şi Poliţia Locală, dar nimeni nu a venit să și curețe terenul de moloz, un teren în jurul căruia localnicii țes și acum legende.

Una dintre ele, preferata lor, este cea în care puteau fi vecini chiar cu Nicolae Ceaușescu și soția lui.

Loading...